Holly

un film care vrea să scoată la lumină traficul de fetiţe virgine din Cambodgia şi cum ajung părinţii să le vândă de la vârste de 12 ani la bordel-uri doar ca să facă rost de bani de mâncare...

trist şi adevărat, dar dacă vroiam să aflu asta mă uitam la ştiri (nu mă uit la ştiri)... pentru că nu-mi place să aflu astea, pentru că oricum nu o să schimb eu lucrurile... ziceţi că sunt un nenorocit care nu se implică, eu zic că puţin mi se fâlfâie de ce ziceţi...

a fost mult mai mult plictisitor decât bun....

nota 7.50

postul de aseară şi comentariile voastre mi-au adus în cap o melodie clasică care mi-a cântat în căpăţână încontinuu de aseară până acu...  nici nu mai pot să număr de câte ori mi-a revenit obsesia pentru ea de-a lungul anilor :D

Judas Priest – Breaking The Law

[pentru mine, acu o lună :)]
There I was completely wasting, out of work and down
All inside it’s so frustrating as I drift from town to town
Feel as though nobody cares if I live or die
So I might as well begin to put some action in my life

[pentru sidryane]
Breaking the law, breaking the law
Breaking the law, breaking the law
Breaking the law, breaking the law
Breaking the law, breaking the law

[pentru mine, acu :)]
So much for the golden future, I can’t even start
I’ve had every promise broken, there’s anger in my heart
[pentru Screamer]
You don’t know what it’s like, you don’t have a clue
If you did you’d find yourselves doing the same thing too

sună bine asta cu breaking the law da hai să vedem cum facem să brake-ing ea în curbe fără să breaking the law :D

proiectul RoadKill nu este cel mai mare succes al meu...

figura de mai sus  (la care am râs vreo 3 minute) a fost punctul în care mi-am dat seama că e vremea să mă cam opresc... figura de mai sus trebuia să fie o dreaptă :D

proiectul care în principiu trebuia să fie un proiect de electronică şi programare de inteligenţă artificială s-a dovedit unul la care părţile anterior menţionate au cel mult o pondere de 25%... restul e plin de probleme de mecanică, principiu şi reguli...

am încercat absolut toate metodele de măsurare de viteză şi distanţă care ne-au trecut prin cap şi toate au eşuat:

• am încercat să folosim acceleraţiile pe cele trei axe, să le filtrăm, să le compensăm şi apoi să aplicăm fizica lui newton pe ele... viteza ar fi trebuit să fie integrală de ordin 1 din rezultanta acceleraţiilor pe axa oy, iar distanţa integrală de ordin 2 din aceeaşi rezultantă... asta ar fi mers dacă graficul de mai sus ar fi fost o dreaptă... dar accelerometrul este de o precizie incredibilă se pare... şi noi foarte competenţi în teoria semnalelor...
• după aia am încercat să măsurăm viteza optic, cu un senzor montat la roţile din spate, care dau şi tracţiunea... asta a mers mult mai bine decât metoda cu acceleraţiile, doar că are două mari probleme care o fac imposibil de folosit: când maşina accelerează roţile din spate patinează şi calculul de viteză se duce pe pulă... iniţial am presupus că eroarea asta o vom putea compensa şi că nu poate să fie mai mare de câţiva cm per lap... după 2 săptămâni am ajuns a concluzia că nu se poate compensa foarte bine şi eroarea minimă la care am ajuns era de 1 m per lap... a doua problemă cu metoda asta (de parcă mai contează când deja ai eroare de 1 metru) e că în curbe maşina derapează şi roţile din spate nu mai măsoară distanţa reală ci o distanţă egală cu ipotenuza din teorema lui pitagora dacă distanţa reală ar fi o catetă şi derapajul cealaltă catetă... cumulate erorile la fiecare curbă ne bagă în decor rău de tot...
• ieri am mutat senzorul de la roţile din spate la cele din faţă... la viteze foarte mici măsurătorile de distanţă au fost remarcabil de precise (cam 0.5 cm per lap !) dar bucuria a durat destul de puţin... când am crescut viteza am observat că maşina s-a ridicat de bot (tracţiunea fiind pe spate) şi roţile din faţă nu mai ating mereu traseul, astfel încât erorile de măsură au ajuns pe la peste 1 metru per lap... dezastru...
• e clar că nu se pot folosi nici roţile din spate nici cele din faţă pentru calculul vitezei... dar alte roţi nu mai avem :D... o idee practică şi care sigur ar fi mers mult mai bine decât astea ar fi fost cu un senzor de mouse montat la baza maşinuţei şi noi să citim de la el o poziţie virtuală de cursor şi s-o transformăm în distanţă parcursă de maşină... nici electronica şi nici soft-ul n-ar fi fost o problemă importantă pentru noi doar că cel mai bun senzor de mouse care există pe piaţă poate măsura viteze de până la 1 m/s (nu ştiu cine miscă mouse-ul cu 1m/s :D)... dar maşinuţa noastră merge lejer peste 5 m/s...
• o altă idee tipică de inginer român ce sunt a fost să montez un element disipativ de putere (recte un reşou :D) pe maşină care să consume foarte mult curent de pe pistă, astfel încât rezistenţa echivalentă a pistei să genereze o cădere de tensiune pe pistă proporţională cu distanţa parcursă de la locul în care se înfig firele în ea, conform cu formulele elementare U = I * R şi R = r*l/S... şi măsuram delta U cu ADC-ul... în teorie ar fi mers perfect... dar asta n-ar fi funcţionat practic din cauză că maşina nu e fixă pe traseu şi dacă i se ridică botul un pic o să-şi desprindă alimentarea de la traseu din când în când şi nu facem nimic... scânteile de sub ea (ca la metrou) şi fumul care ar fi ieşit din rezistenţă ar fi fost probleme de ordin secundar :D

alte idei nu mai avem... am epuizat totul... concursul e vineri dimineaţă şi nu cred că facem ceva spectaculos până atunci... şi nici ceilalţi studenţi participanţi n-au reuşit mare lucru, toţi s-au plâns de aceleaşi probleme fără rezolvare...

ah, am uitat să precizez de ce sunt fără rezolvare... pentru că regulile concursului spun clar că nu ai voie să schimbi cauciucurile (cu unele care să nu patineze), n-ai voie să pui magneţi sau greutăţi în maşină (care să ţină botul maşinii pe traseu mereu) şi nici n-ai voie să schimbi accelerometrul care e dat de ei... deci o situaţie imposibilă...

mai vedem ce-o fi până vineri dar nu mai avem speranţe...

câteva cuvinte despre concertul Bucium de ieri seară, anunţat în urmă cu o săptămână...

dragostea mea pentru trupa Bucium a fost deja declarată în posturile despre concertul lor din Suburbia din decembrie şi obsesia pe care am avut-o pentru Rovine tot pe atunci...

concertul de aseară nu a fost cu nimic sub cel de acum trei luni... au fost mai puţini oameni, a lipsit grupul de bikeri... nu cred că am fost mai mult de 30-40 de oameni aseară... şi asta se traduce printr-o atmosferă mai intimă, care combinată cu minunatul simţ al umorului pe care îl au băieţii realizează o legătură foarte strânsă între membrii trupei şi spectatori... rar se întâmplă asta şi este meritul lor...

orice concert Bucium are [cel puţin] trei momente de magie: Sorbul Apelor, Războieni şi desigur, grandiosul Rovine 1394... pe lângă aceste bijuterii au cântat şi restul melodiilor de pe primul album şi destul de multe de pe viitorul album, care nu sună deloc rău... ba chiar a fost una (în afară de Mioriţa) care mi-a plăcut chiar foarte mult... nu îmi amintesc acum ceva versuri din ea, dar o voi descoperi sigur pe noul album...

haideţi cu albumul ăla că nu mai avem răbdare :)

am fost mirat de ce număr de femei foarte frumoase au participat ieri la concert... şi nu mă refer la puştoaice emo de 14 ani sau gothice înrăite cu lanţuri pe post de fustă... nu nene, am zis frumoase... cele mai multe dintre ele cred că sunt prietene sau chiar neam cu membrii... cea mai frumoasă dintre toate primea la mulţi ani-uri din partea tuturor deci presupun că era ziua ei (duuh)... la mulţi ani şi din partea mea... am impresia că de la ea distribuia albumele Voievozii în Suburbia, dar n-aş putea să jur... şi aş mai presupune şi că este prietena lui Andi, dar nici asta n-am de unde să ştiu, decât că el i-a făcut o foarte frumoasă dedicaţie la finalul concertului...

şi pentru că inginerul din mine nu este adus la tăcere nici de cele mai sublime momente de artă, am şi câteva comentarii tehnice de făcut, pentru cine s-a ocupat de mixarea instrumentelor aseară... în primul rând microfonul lui Andi a avut o personalitate proprie şi s-a auzit numai când a vrut el... apoi vioara Alexandrei trebuia dată un pic mai tare, părerea mea... ampliful lui Andi trebuie stins (măcar dat pe mute) când schimbă chitările şi înfige mufa în ele... nu că m-ar fi deranjat acel mic bubuit din difuzor, dar asta e o metodă sigură de a distruge şi mixerul şi ampliful şi difuzoarele...

o galerie foto a urcat domnul Rugină pe Metalfan... de acolo am luat şi eu poza pentru post care este absolut genială...

şi pentru că Dan este un om cum nu mulţi sunt pe lumea asta mi-a trimis câteva poze de aseară:

• Actorii principali
• Privitorii, printre care şi minunatul subsemnat
• Fascinaţia de pe faţa mea care nu cred că a mai fost surprinsă vreodată în felul ăsta...

mulţumim pentru asta...

dacă toată viaţa ar fi un concert Bucium, nu m-ar deranja să fiu nemuritor...

ce început frumos al unui an muzical plin de concerte incredibile...

Ronin

de la ăsta chiar aveam aşteptări destul de mari... o notă mare pe imdb, un cast bogat şi auzisem şi la nişte colegi că e un film foarte bun... e pe dracu...

e atât de lung şi plictisitor că m-am dus la toaletă şi nici măcar n-am pus pe pauză... nu c-aş fi pierdut ceva interesant... eternele scene de car chase de câte 5-10 minute...

n-am înţeles nici măcar ce legătură are titlul cu filmul, dar mă rog... poate e peste nivelul meu modest de înţelegere...

nota 7.25