The Dirdy Birdy

cea mai genială animaţie pe care am văzut-o de la happy tree friends încoace... via Laura...

minutul 3:33 mă omoară... când scoate mâna şi claxonul... :D

şi muzica este perfectă...

statisticile de căutări pe luna noiembrie nu sunt la fel de amuzante ca cele de luna trecută... păcat...

totuşi, legat de avitech, interesant ce caută lumea pe net: contestaţii şi scandal :)... vă daţi seama ce servicii de calitate oferim :D [şi ce dacă este reclamă negativă domnule director ? în primul rând mă plătiţi un salariu pe care îl consider nedrept şi apoi dacă firma n-ar face căcaturi nici lumea n-ar cârcoti despre ea... am zis]

aici pot scrie cei care au fost prea zgârciţi să-mi dea un sms...

[edit: dacă nici poza asta nu vă place, atunci chiar n-aveţi ce căuta aici... şi poza veche]

La Science Des Rêves (The Sience Of Sleep)

cu ocazia festivalului de film francez, am avut ocazia să revăd minunăţia asta de film la cinema... ce plăcere...

prima dată când l-am văzut a fost acu doi ani, pe vremea când mă uitam la filme foarte târziu în noapte... şi a mers perfect... la fel de bine a mers şi acum...

îmi menţin nota de acum doi ani... 9.75

[btw, încă un film foarte mişto care mai rulează la festival este Nuovomondo, mâine la 10... eu n-am cum să ajung că tre să fiu în service, dar îl recomand cu plăcere altcuiva...]

Dolce Far Niente

un film de marele Nae Caranfil, despre o perioadă din viaţa lui Stendhal când era încă necunoscut, petrecută în Italia în compania maestrului Rossini şi a unor contese frumoase... un paradis, ar părea... pentru el săracu, nu...

nu e deloc un film prost, e chiar destul de bun, cu umor şi o ironie de foarte bună calitate, cum m-a obişnuit deja nenea Caranfil... doar că... limba română are mult mai mult farmec în filmele lui Caranfil decât franceza... se potriveşte de minune cu stilul lui... şi de aia Dolce Far Niente probabil este filmul care îmi place cel mai puţin din seria lui... mai am de văzut unul...

nota 8.99