mâine e concertul Therion...

joi seară am fost la un concert Trooper... a câta oară oare ?

dar nu, joi n-a fost un concert oarecare Trooper (de parcă există aşa ceva), ci a fost un concert de lansare a primului lor album live, intitulat “15“... 15 ce, probabil vă întrebaţi... 15 ani de când Coiotul şi Balaurul au pus bazele Trooper şi a început toată nebunia asta care le-a mâncat tot timpul de atunci şi până azi, şi sperăm să o tot ţină aşa, că am destul loc de cd-uri în casă (şi în suflet)...

intrarea era 15 lei şi includea şi o copie a albumului, deci dacă n-ai venit joi la concert înseamnă că ori nu eşti fan Trooper (sau ai fost deja la lansare în alt oraş) ori altceva foarte important trebuie să se fi întâmplat în seara aia... asta să fie clar...

la ora 20 fără un pic era coadă la intrare în Silver Church... clar nu duc lipsă de fani... înăuntru a fost plin, dar n-a fost aglomeraţie, cel puţin nu prin faţă pe unde am stat eu...

sunetul foarte bun, melodii de pe toate albumele, foarte mulţi invitaţi... cu Leo Iorga de la Compact au cântat două cover-uri bunicele după Whitesnake (Here I Go Again) şi Bon Jovi (It’s My Life), dar care clar nu sunt genul meu... pe de altă parte, au cântat şi trei cover-uri mai metalice, care mi-au plăcut: Blood Brothers de la Maiden, I Want To Break Free (de la Queen) şi Highway To Hell (de la AC/DC), ultima împreună cu Cristi Hrubaru la air-guitar, că la voce nu prea, dar oricum de efect...

în mare parte au cântat aceleaşi melodii ca şi la ultimul concert al lor din Silver Church din Iunie, dar de data asta au mai lungit un pic setlist-ul, după calculele mele cântând cam 2h şi 20min fără pauză... am auzit pentru prima dată live piesa În Stele şi l-am văzut pe Coiot cântând în duet cu o gagică (o anume Vanda de la Fortress of Faith, îmi cer scuze că habar n-am cine sunt, poate aflu pe viitor)...

ca întotdeauna, am aşteptat Totul E Fals sau Dorinţa şi tot degeaba am aşteptat... poate data viitoare...

îmi place foarte mult coperta cd-ului live :D... ce nu-mi place e că au omis să pună pe el nişte piese ca Încă O Luptă şi Kara Iflak...

—

mulţumesc mult Blondei care mi-a dat pana de la Oscar... este radioactivă, luminează verde camera noaptea :D... Blonda care nu ezită să mă calce de câte ori stă în faţa mea (sau în general pe lângă mine) la vreun concert... de câte ori frec  acasă încălţările mă gândesc cu multă simpatie la ea :D...

poza de sus este de la domnişoara Cerok care a reuşit să-i prindă pe toţi în cadru... mă rog, aproape :D... dacă nu era candelabrul ăla pe faţa Balaurului era perfectă...

galeria foto a lui Miluţă...

Wild Target

british black comedy... need i say more ?

are nişte momente absolut hilare prin el şi este regizat foarte bine, nu doar copiază alte filme englezeşti...

mult mai bun decât mă aşteptam când am văzut posterul... it does not suit it at all...

gorgeous Emily Blunt’s legs...

nota 9

brilliant

(always remember to bring better duct tape when doing mad science)

primul concert la care am stat la coadă la intrare de la Maiden încoace :)... mă obişnuisem cu atmosfera lejeră de la concertele din ultimele luni, la care eram sub 100 de oameni şi ne făceam de cap înăuntru...

din păcate coada se mişca greu şi am intrat după ce Bolthard începuseră să cânte, aşa că n-am prins decât ultimele două melodii şi n-am apucat să îmi fac o idee completă a ce au mişcat aseară, şi nu ştiu cum dar am reuşit să-i evit la toate concertele la care au mai cântat, dar pot să zic că suna bine ce-am auzit în alea două melodii... riff-uri apăsate şi repetitive (which i like, de genul primului album Lake of Tears), voce ok, prezenţă scenică ce impunea respect... tre să-i revăd, dar părerea slab formată despre ei este în principiu bună :)

de Steelwing n-am auzit niciodată, şi nici măcar nu ştiam dacă sunt şi ei români sau nu... am aflat de la solist că sunt suedezi... cum să descriu eu muzica lor... Iron Maiden... atât şi nimic mai mult... de la cum arată, cum se mişcau, stilul în care cântau şi ce note încerca să atingă solistul, absolut totul mirosea a primele albume Maiden... probabil dacă eram beat şi nu vedeam clar, puteam să jur că pe scenă sunt Dickinson şi Adrian Smith, atât de bine îi copiau... compoziţiile nu m-au convins mai deloc, chiar dacă erau în stilul Maiden... le lipsea ceva esenţial, ceva ce n-au reuşit să copieze... oricum, părerea generală prin public era că sunt o trupă gay :D... pantaloni mulaţi, lanţuri, geci de piele pe bustul gol, stilul 80s, totul părea gay :D... (o doamne, mă uit acu pe pagina lor şi văd că până şi pe Eddie l-au copiat :D...)

yaarr... vin piraţii... Alestorm sunt din scoţia şi cântă De-Băută Metal :D... nici pe ei nu îi ascultasem înainte de concert, dar m-au cucerit instant... stilul este ceva asemănător cu Finntroll, Korpiklaani, Eluveitie şi lista poate continua... cu sunetul specific de acordeon emulat la orgă şi nişte melodii incredibil de rapide... mergeau de ascultat cu o halbă de bere în mână, cu sticla n-avea nici un farmec... melodii ca Keelhauled sau Wenches & Mead au devenit instant-favourites... da, sunt obsedaţi de piraţi şi toate melodiile lor se învârt în jurul temei ăsteaia... who needs philosophy ?

după o mică pauză şi un Final Countdown cu luminile aprinse, intră şi suedezii cap de afiş pe scenă, în toate uralele publicului... Sabaton au avut parte de un sunet excelent, şi instrumental şi vocal totul s-a auzit impecabil... au adus tot ce trebuie într-o trupă de power metal: două chitări, bass, clape, vocal şi toboşar... nu sunt mare fan al versurilor, parcă prea sunt obsedaţi de nazişti şi tot ce ţine de al doilea război mondial, dar instrumental au nişte ritmuri nimicitoare... te obligă să sari în sus şi că cânţi cu ei versurile care nu îţi plac :D... solistul a fost cât se poate de comunicativ şi glumeţ, cu mult chef de viaţă şi sincer fericit de reacţia publicului... şi eu, chiar nu mă aşteptam să fie atâţia fani Sabaton la noi... dar mă uitam în stânga, mă uitam în dreapta, (în faţă nu că cel mai înalt tip din lume s-a postat fix în faţa mea şi nu vedeam nici tavanul de el), şi o grămadă de lume cânta versurile împreună cu ei, indiferent că erau melodii vechi sau noi... am recunoscut un Attero Dominatus, 40:1, Uprising, Saboteurs şi multe altele... au cântat şi The Final Solution, melodie pe care au zis că nu au cântat-o niciodată în concert, dar au primit un număr foarte mare de mesaje de la fani care cereau insistent să cânte melodia asta... dacă ştiam că aşa merge treaba, trimiteam şi eu mesaje să cânte şi Back in Control, melodia mea de departe preferată de la ei, care a fost lăsată deoparte aseară... nu mi-a venit să cred că au încheiat concertul fără să o cânte... aveam de gând să cânt ca nebunul pe ea şi mă păstrasem pentru asta pe celelalte melodii... fail... şi da, faptul că nu au cântat Back  in Control este singura bilă neagră pe care pot să le-o dau pentru concertul de aseară, în rest totul fiind exemplar... swedish style...

—

OST:

Alestorm – Keelhauled

Keelhauled, that filthy lad, gonna send him down to the death bellow
Make that bastard walk the plank with a bottle of rum and the Yo-Ho-Ho

Sabaton – Saboteurs

Called in to serve
And they knew what to do
They were the heroes of the cold

Warrior soul, they signed a book of history
They played a leading role to win the 2nd war

—

legat de organizare, numai de bine, cu o singură excepţie... de ce a fost atât de scurt concertul ? nu s-au respectat orele din comunicatul oficial, toate trupele au cântat mai puţin decât spuseseră iniţial şi concertul s-a terminat imediat după ora 23... adică am prins până şi ultimul metrou... şi asta după un concert cu patru trupe, dintre care doar una singură românească... cam grăbit şi scurt totul...

—

poza lui Miluţă de mai sus mi se pare absolut fantastică, ce şansă să ai să prinzi un asemenea cadru într-un concert... toată galeria lui Aici... neapărat să cercetaţi pozele cu Steelwing :D