miercuri seara în Wings a fost concert acustic...

combinaţia dintre Abigail şi violonistele de la Tiarra părea cel puţin interesantă şi a fost singurul motiv pentru care nu m-am dus direct acasă de la muncă...

sunt convins că au depus o grămadă de efort să adapteze melodiile pentru trei chitări acustice, vioară şi violoncel, însă mie mi s-a părut că melodiile Abigail nu pot fi cântat acustic, indiferent cât efort şi talent s-ar depune pentru asta... pur şi simplu nu au trezit nimic în mine... poate am fost eu complet insensibil în seara aia, însă aş fi preferat de o mie de ori un distors pe scenă, la fel cum a zis chiar şi R... şi nici vocea clean a lui Mihu n-a fost tocmai un plus...

interesantă ideea, apreciez efortul, însă categoric Abigail trebuie să cânte doom... fără chitări acustice...

Galerie Foto Abigail în Wings

—

englezii de la Leafblade m-au plictisit teribil din păcate... erau doar doi oameni, o chitară şi un bass, dar nu asta era problema, căci şi la OST am ascultat Dornenreich care erau tot doi oameni, dar cu totul altceva... am rezistat la trei piese de la ei, nu mi-a plăcut absolut nimic din ce-am auzit şi am plecat...

Bucium

sâmbătă seara

joia trecută în Silver Church a fost concertul Trooper, de lansare a noului album Voodoo...

în deschidere au cântat nişte liceeni din Brăila, Addiction... pur şi simplu nu mi-au plăcut, cu toate că au încercat şi cu cover-uri după Metallica... dar Sad But True cu sintetizator pe fundal e mult prea mult pentru mine... deci nu...

concertul Trooper a fost tipic şi atipic...

a fost tipic pentru că au cântat foarte bine, exact aşa cum ştiu ei, piese de pe toate albumele, cu un sunet foarte bun de la început până la final... a fost tipic pentru că am văzut mulţi fani (cu o medie de vârstă mult sub a mea), şi un Coiot foarte prietenos... a fost tipic pentru că m-am simţit minunat, am ieşit transpirat şi fără voce, dar cu încă o pană de la Balaurul...

a fost atipic pentru că au avut o trupă de din ăştia de se joacă cu focul pe scenă şi în faţa ei... era o tipă super bună care se uita fix în ochii mei cu cea mai senzuală privire posibilă în timp ce rotea în jurul şi pe deasupra ei două bile de foc... a fost atipic pentru că nu mi-a venit să cred la final că trecuseră aproape 3 ore (fără 10 minute) de când începuseră să cânte...

am avut parte de un moment foarte interesant, când băieţii au făcut o mică retrospectivă a trupelor pe care le ascultau ei cu plăcere în tinereţe, şi au cântat câte o bucăţică mică din melodii de la Semnal M, Compact, Iris, Chrom Dioxid şi o piesă întreagă de la Krypton, împreună cu doi membrii ai lor de atunci...

am fost foarte fericit să aud în concert măcar două fraze din melodia aia superbă, Testament: “de-ar fi lacrimi, cer de lacrimi, ce cad în jurul tău“... vreau toată piesa live, am zis !

am auzit un Totul e Fals în engleză şi un Orizonturi în care strofele erau în engleză dar refrenul şi chitările erau în romană şi le cântam cu ei...

şi un moment acustic de vreo zece minute, în care au înglobat vreo patru piese diferite... foarte frumos...

şi să nu uităm momentul amuzant când s-a dus Coiot spre microfon să îngâne împreună cu publicul un refren de melodie şi cum l-a atins un pic cu buzele, cum a căzut pe jos... funny...

—

deci concluzia... un concert foarte, foarte bun, unul din cele mai bune ale lor la care-am fost eu, şi-am fost la destule... superb...

—

photo by Liviu Zaharescu @ Letsrock.ro...

cu violoniste din Tiarra...

interesant ?

Amon Amarth – Twilight Of The Thunder God

versurile sunt slăbuţe, scoase din aceeaşi oală cu zei, dar muzica...

îmi intră până în capilare toată energia melodică din piesa asta... absolut superb cât de dură şi de melodică poate să fie în acelaşi timp...

vocea este absolut perfectă, nu mi-aş putea închipui altceva pe instrumentalul ăsta... growls-urile sunt absolut perfecte... vezi min 2:09...

iar solo-ul de la final... absolut genial... min 3:17...