Niste ganduri filozofice:

1. Pe drum spre facultate azi am trecut pe langa o mica balta de apa in care se jucau vreo 10 vrabii... si toata lumea trecea pe langa ele si zambea... meritau sa fie filmate...

2. In metrou ma gandeam daca Astazi = Yesterday +1. Matematic este evident asa, zilei de ieri ii mai adaugi o zi si te trezesti azi. Dar in realitate totul e relativ nu ? Daca stau sa ma gandesc ca ziua de ieri a fost o pierdere totala, o mare plictiseala si nimic util iar astazi a fost o zi frumoasa si posibil utila, ca ieri ma durea in gat si aveam febra si azi ma simt mult mai bine, atunci Astazi = Yesterday +1024. Precum, daca nici azi nu faceam nimica, Astazi = Yesterday.

3. Daca omul ar avea cate 10 maini la fiecare deget, cum ar suna o chitara in mana noastra ?

4. Romanul este mare cocos. Cand ma intorceam de la facultate pe o straduta ingusta dintre blocuri se baga o tanti cu un matiz. Din sens opus vine vijelios un nenea barosan cu bmw-u. Dupa tanti imediat inca doua masini. Se coboara tanti din masina si ii zice lu nenea barosan sa dea putin inapoi ca el e singur si ea mai are doua masini in spate. Nu. Nenea barosan nici nu clintea capul. In 30 secunde se mai strang cate 3 masini de fiecare parte. Culmea, deci nu glumesc, din fiecare directie si in acelasi timp vine cate o masina de politie...care ce fac...Claxoneaza...si mai Claxoneaza...si se dau jos...toti cei patru organe se duc sa vada “ce se executa bai in acel punct carosabil extra-excitat cu vehicule”. Si culmea ca nu stiu ce vorbeau si cu tanti din matiz si cu nenea barosanu ca dupa 5 minute de cearta tot n-au reusit sa mute nici o masina de acolo...M-am plictisit si am plecat...Am incercat sa fac o poza fara sa ma vada, daca va uitati cu atentie observati o masina de politie acolo...si o gramada de lume pe strada...ca asa face romanu, cum e cearta, toata lumea la balcon sau pe strada, in maieu, chiloti, cu periuta de dinti in gura, nu conteaza, daca e cearta sa fie si el acolo...si nu sunt ipocrit, recunosc ca si mie imi place :D

Azi am vazut un altfel de film...comedie...mai rar la mine...Little Miss Sunshine...a fost chiar ok, nimic care sa ma impresioneze peste masura, nici o parte care sa ma plictiseasca, o comedie chiar buna... nota 8

M-au intrebat mai multi oameni de ce scriu pe blog in limba romana, ca yahoo360 este un portal international, si ca m-as putea face inteles si in alte tari daca as scrie in engleza.

Nu sunt patriot, nu tin foarte mult la tara asta in care traim...dar...ador limba...este o diferenta enorma intre engleza si romana...engleza este mai mult un limbaj, o adunatura de expresii care se intreconecteaza si din care rezulta un text structurat, la obiect, concret...romana este o limba, poate exprima mult mai bine sentimentele, poate crea ambiguitate si asta e un lucru bun daca stii sa-l controlezi, poti sa spui aceeasi chestie folosind mult mai multe cuvinte...

Si nu in ultimul rand...nu trebuie sa folosesc atatea ’-uri...nu sunt in stare sa scriu don’t, can’t...imi ies numai don;t, can;t...

Singura chestie la engleza care imi place este ca are niste cuvinte care suna atat de frumos: “dream”, “darkness”, “night”, “fantasy”, si multe altele...si romana contraataca cu: “pleosc”, “fistichie”, “brontozaur”, “sternocleidomastoidian”.

“era pe cand nu l-am zarit, azi il vedem si nu e”

“it was when we didn’t see it, today we see it but it’s not” – cah

au bagat Rentz pe www.doizece.ro

Urasc drogurile...urasc tot ce e legat de ele, urasc filmele despre droguri...nu mi-a placut Trainspotting atat de mult ca altora, ba chiar mult mai putin...

Filmu asta a fost altceva...drogurile au fost doar un pretext ca acest om de geniu care este regizorul filmului 3.141592 sa poata puna pe ecran o maiestrie de idei...

Inceputul este relativ ok, nu este ceva spectaculos, mi-a placut faza cu televizorul...

Pe la mijloc m-a cam pierdut, devenise un film banal despre droguri...cah

Sfarsitul...sfarsitul este capodopera...poate pentru ca este atat de trist, poate datorita regizorului, poate din cauza actorilor...in mare parte datorita coloanei sonore...conform principiului superpozitiei ne rezulta ceva magnific...

Dupa parerea mea, un film cu adevarat bun este cel la care atunci cand se termina, cand apar credits-urile, nu esti in stare sa te misti, sa-l inchizi, sa faci orice gest...ramai cu pirvirea in ecran, chiar si dupa ce se termina tot, te uiti la ecranul negru si parca inca esti prins in film...requiem for a dream ofera asta... nota 9.25