Top Page | Lists | User Login
203,818
Cine mai explică acum că dacă nu egalau ecuadorienii, "olandejii" conduceau in c... |
|||
posted on “dacă nu egalau englezii, danezii ar fi condus în continuare” |
Nişte angajaţi ai Urban Serv sunt foarte mândri de ei şi în ziua de astăzi pentr... |
|||
posted on mud |
există şi nişte bonus pack-uri în joc, dacă faci nişte achievementuri primeşti u... |
|||
posted on mai rapid ca rapidu |
regula de cinci secunde a devenit mult mai periculoasă de când cu pandemia... nu... |
|||
posted on curcubeie pe asfalt |
şi ca fun fact, nici măcar nu este primul chirurg din echipa Rapidului... am avu... |
|||
posted on te apără de goluri şi cardiace |
eu merg aproape sigur pe varianta b. pentru că e destul de uşor să verifici că a... |
|||
Am văzut şi eu trailerul mai demult. Chiar mă întrebam dacă au plătit redevenţă ... |
|||
posted on mai rapid ca rapidu |
Toate ca toate, dar eu fără cartofi prăjiţi nu-mi fac transplant! |
|||
posted on 1+1 gratuit: Organe |
Eh, când cei mai tineri fani ai Rapidului se apropie de 40 de ani, or fi zis şi ... |
|||
posted on te apără de goluri şi cardiace |
Sunt două variante aici: a. Ei nici nu s-au gândit dacă o să meargă maşina aia ... |
|||
Oare regula de cinci secunde se aplică şi la compresor? |
|||
posted on curcubeie pe asfalt |
pare că nu... |
|||
posted on de la student la senior staff engineer |
La multi ani? Mai primeşti ceva anul ăsta? |
|||
posted on de la student la senior staff engineer |
Măcar nu au fost 18... |
|||
posted on i-a luminat farul |
Scrie chiar de două ori! Oare a uitat că a scris prima oară, sau chiar l-a mai c... |
|||
posted on certitudinea marilor împliniri |
"Burn Bucharest, Burn You Fucking Maniacs" [Lake Of Tears, 11 Martie 2006]
şi alte logici
ziceam aici că mă apuc să fac un asamblor pentru procesor... l-am făcut... :D
am lucrat cu cea mai mare plăcere la el în fiecare seară săptămâna asta... nu-mi vine să cred că totul a mers perfect... mă aşteptam la multe probleme logistice, cu noul visual c++ and all, dar nu... 70% din program este parsing şi error handling deci numai lucru cu string-uri... şi clasa string din visual c++ ăsta e perfectă... adio căcaturi de funcţii ca strcmp() sau strcpy()... vai cât mi-au mâncat zilele string-urile în c-urile vechi...
anyway, în total s-au strâns 1633 de linii de cod :D.... prezint chiar codul, că sunt prea mândru de el... şi e chiar educativ pentru altcineva care vrea să facă un asamblor pentru o altă arhitectură de microprocesor...
so... what does the bastard do ?
deja m-am apucat de un proiect serios în care o să-l folosesc... detalii despre proiect peste câteva săptămâni când va fi gata... deocamdată prezint un fişier .asm pe care l-am asamblat şi testat şi funcţionează ireproşabil... minunat...
fişierul .asm (vai ce urât îl formatează firefox-ul... într-un editor bun se vede mai aranjat)
fişierul .log
i’m so happy right now... :D acum procesorul chiar e pus la punct... i-ar mai trebui un compilator care să transforme cod C în assembler pentru el... dar asta deja e SF... sunt multe microprocesoare serioase pe piaţă care s-au vândut mult şi bine şi n-au avut compilatoare... we’ll see... poate îi dau cuiva să facă proiect de dizertaţie la automatică un compilator... ar fi ceva...
uof... lucrez la un proiect în care vreau să folosesc intens microprocesorul realizat pentru licenţă...
vineri am descoperit un bug... în timpul rulării unui program mai complicat, se bloca aleator, doar câteodată şi după perioade mari de timp de rulare... bineînţeles, un bug care apare aleator este cel mai criminal... plus că îmi venea să plâng de nervi că nu-mi mergea copilul...
am descoperit că problema dispărea dacă nu mai foloseam sistemul de întreruperi... ştiam de mult că e ceva putred pe acolo, dar credeam că rezolvasem toate problemele... totuşi, chiar ştiind ce cauzează problema n-am fost în stare să-i dau de cap aşa uşor... sistemul de întreruperi e printre cele mai complexe module din procesor şi e comandat şi comandă la rândul său toate modulele de control al execuţiei... crimă...
singura soluţie a fost să-l bag cu totul în modelsim... ceea ce nu a fost uşor că are zeci de mii de pini şi o grămadă de semnale de generat / analizat... totuşi, după muuuuuultă muncă şi analiză de semnale, am descoperit problema... o instrucţiune de salt durează doi ciclii maşină la mine... chiar şi la salturile necondiţionate, că după ce actualizezi pc-ul trebuie să mai aştepţi un ciclu până îţi vine codul instrucţiunii de la memoria de program... eu mă gândisem la toate hazardele posibile generate de o cerere de întrerupere care vine chiar în ciclul ăla maşină de înainte de salt, dar se pare că nu mi-am dat seama de unul... exista un caz în care procesorul intra în rutina de deservire a întreruperii şi băga în stivă o adresă de revenire care nu era încă disponibilă... şi asta se întâmpla foarte rar, doar când se cererea de întrerupere venea exact în al doilea ciclu maşină corespunzător unei instrucţiuni de salt... şi asta am văzut de Aici, după vreo două ore de studiat zeci de ecrane asemănătoare...
zona din schemă cu problemă e cea din poza de sus, în care trebuia să mai adaug un fir la poarta de comandă a semnalului IRQ_EXECUTE... în poză e schema defectă...
acum mă chinui să fac un asamblor automat pentru procesor, să nu mai stau să calculez de mână coduri de instrucţiuni şi adrese că la un program mai mare devine imposibil...
so, practic eu vreau să scriu Asamblare într-un editor de text şi programul meu să scoată Cod maşină şi să-l trimită în procesor... actually, pozele astea chiar sunt pe bune, that is real assembly machine code for my baby savage, făcut manual pentru testare :D
well, good luck with that... tocmai ce-am downloadat Visual C++ 2005 Express... habar n-aveam că e free, eu lucram cu vechitura aia de VC++ 6.0 care nici n-avea clasele noi de stringuri...
Mihail Bulgakov – Maestrul şi Margareta
“Vino cu mine, cititorule! Cine ţi-a spus că nu există pe lume dragoste adevărată, devotată, dragoste veşnică? Să i se taie mincinosului limba lui ticăloasă! Vino cu mine, cititorul meu, numai cu mine, şi am să-ţi arăt o asemenea dragoste!”
dar asta nu înseamnă că povestea lor de dragoste dată dracului este singurul fir narativ al cărţi... oh, nu nu nu...
această carte are absolut orice ţi-ai putea dori... de la satana la iisus, de la behemoth la pilat din pont, de la hilar la romantic în câteva rânduri... a dracului carte, are tot ce mi-aş putea dori de la ea...
“— Rog stăruitor să mi se elibereze o adeverinţă din care să reiasă unde mi-am petrecut noaptea trecută, vorbi Nikolai Ivanovici, privind ursuz în jur, dar cu multă încăpăţînare.
— În ce scop? întrebă sever motanul.
— În scopul de a o prezenta miliţiei şi consoartei mele, răspunse ferm Nikolai Ivanovici.
— De obicei, noi nu eliberăm adeverinţe, preciză motanul încruntându-se, dar pentru dumneavoastră, treacă de la noi, vom face o excepţie.
Nikolai Ivanovici n-apucă să se dezmeticească bine, cînd Hella, goală puşcă, se şi aşeză la masa de scris şi motanul îi dictă:
— „Adeverim prin prezenta că posesorul acestui act, Nikolai Ivanovici, a petrecut noaptea mai sus-arătată la balul Satanei, fiind tras acolo în calitatea sa de mijloc de locomoţie”... Hella, deschide paranteza, scrie „vier”, şi închide paranteza. Semnează: Behemoth.
— Şi data? piui Nikolai Ivanovici.
— Noi nu punem dată; dacă are dată, hârtia îşi pierde valabilitatea, ripostă motanul, semnînd adeverinţa. Apoi scoase de undeva o parafă, suflă în ea după toate regulile artei şi, aplicînd pe dovadă parafa „Achitat”, o înmână lui Nikolai Ivanovici.”
woland, koroviev, behemoth, azazello şi hella sunt nişte personaje incredibil de haioase... maestrul şi margareta sunt două personaje foarte romantice şi nebune, iar iisus şi pilat din pont completează cartea cu partea de visare şi conexiuni imposibile, de care e atâta nevoie pentru a primi nota 10 din partea mea...
zborul margaretei deasupra moscovei, balul satanei şi călătoria finală sunt capitolele de referinţă ale cărţii... magnifice... sfârşitul cărţii este absolut perfect şi chiar m-a surprins teribil şi nu ştiu ce ar putea fi mai perfect decât ce a scris bulgakov în ultimele 50 de pagini ale cărţii...
“Luna e stăpână, luna joacă, dansează, se zbenguie. Atunci, din şuvoiul de lumină se desprinde o femeie de o frumuseţe răpitoare, care se apropie de Ivan însoţită de un bărbat cu barbă lungă şi priviri speriate. Frumoasa îl ţine de mână. Ivan Nikolaevici îl recunoaşte numaidecât. E oaspetele nocturn. Numărul o sută optsprezece. Prin somn, Ivan Nikolaevici îşi întinde braţele spre el şi-l întreabă pătimaş:
— Va să zică, acesta a fost sfîrşitul?
— Acesta, discipolul meu, îi răspunde numărul o sută optsprezece, iar femeia vine lângă Ivan şi-i spune:
— Acesta, desigur. Totul s-a sfârşit şi toate au un sfârşit... O să te sărut pe frunte, şi totul o să fie bine pentru dumneata...
Vorbind, se apleacă şi-l sărută pe frunte, iar Ivan se întinde spre ea, privind-o în ochi, dar femeia se trage înapoi şi se îndepărtează împreună cu tovarăşul ei de drum, spre lună...
Atunci luna se dezlănţuie cu înverşunare, aruncînd şuvoaie de lumină asupra lui Ivan, stropii ei se preling pretutindeni, odaia e inundată de lumină, razele lunii se leagănă, se ridică mai sus, potopesc patul. Şi Ivan Nikolaevici doarme mai departe, cu o expresie fericită pe chip.
Dimineaţa se trezeşte tăcut, dar pe deplin liniştit şi sănătos. Memoria lui chinuită se potoleşte şi, pînă la următoarea lună plină, pe profesor nu-l mai tulbură nici călăul fără nas al lui Hestas, nici al cincilea procurator al Iudeii, cumplitul călăreţ Pilat din Pont.”
cu tot respectul pentru Fowles şi pentru al său Colecţionarul, cu tot respectul pentru Nabokov şi pentru a sa Lolita, nu cred că am citit ceva mai frumos decât Maestrul şi Margareta până acum... şi Iulia zicea că sunt prea ateu ca să o pot aprecia... ntz ntz ntz...
mulţumesc ghemule, atââââââââââta pepene pentru tine... mă cunoşti mult prea bine...
da, da, şi ce dacă am mai scris despre el odată ? :D... l-am revăzut azi că era super ieftin la Studio...
mi s-a părut la fel de genial ca şi prima dată, dacă nu şi mai genial:
sunt convins că am uitat multe faze bestiale, dar atât îmi amintesc acum...
în primele rânduri din cinema era o tipă singură, care a fost bestială în cel puţin două momente... la început, când dă Landa ordinul să-i omoare pe evrei a strigat speriată “Vai !” şi după masacrul din bar, când întreabă Aldo Raine dacă mai e cineva viu pe acolo, şi ridică o mână Bridget von Hammersmark, şi Wilhelm îndreaptă arma spre ea, tipa strigă disperată “NU !”... genial, săraca femeie... cred că a traumatizat-o rău filmul...
aştept şi dvd-ul, că cică Director’s Cut o să aibă cu o oră mai mult :D
nota 10 (că chiar merită)
ultima obsesie vine tot de la Trooper... care pe zi ce trece îmi plac tot mai mult...
Trooper – Testament
De-ar fi lacrimi, foc de lacrimi
Ce cad în jurul tău,
De-ar fi visul, tot ce înseamnă
Ochi de jar în gândul tău.
De-ar fi lacrimi, cer de lacrimi
Şi totul este rău
Am să caut lumea toată,
Să strig în locul tău
nu-mi place în mod deosebit intro-ul, dar partea care începe de la minutul 1:15 este superbă... ce perfect merge vocea... bravo Coiot...
solo-ul dintre versuri (min 1:38) şi cel de după (min 2:28) sunt geniale... mai ales partea de la începutul celui de-al doilea care mi se pare perfectă... bravo Laurenţiu, bravo Balaur... de abia aştept concertul...