Televiziune (cu Ioan Tache)

bai, n-am poza cu tache... cum se poate asa ceva... super prof, cel mai lejer examen din istorie, un monument al copiatului... e de neimaginat

intra profu in sala, incepe sa scrie subiectele la tabla si ma uit in sala, la fetele colegilor... absolut toata lumea avea capul inclinat sprea dreapta si se uita in jos :D:D:D:D:D... toti

chiar mi-a placut profu... n-a predat mult la curs, a fost amuzant, aproape nebun... cred ca s-a uitat cu lupa in televizor prea mult si a chiorat ca se uita la noi numai cu ochii inchisi sau orientati in sus...

cateva perle, din ce-mi amintesc:

• “aicea e linia de intarziere care se strica des in televizoarele vechi... si venea cate un gainar care repara televizoare si tragea o sarma in locul ei, iti lua banii si zicea ca l-a reparat, si cand te uitai la televizor dupa aia vedeai mai intai conturu si dupa aia culoarea...”
• “Secam-ul a aparat la francezi... si e cel mai prost sistem...”
• “omu se obisnuieste cu culorile televizorului lui... daca te duci sa i-l repari, sa-i corectezi nuantele de alb te ia si la bataie, ca el stia ca albul tre sa fie bej...”
• “ce faci ma ? dai partial ? si de ce pleci ? nu esti pe subiect... scrie bah ce subiect stii”
• (in timpul partialului :D): “deci... mai liniste va rog...”

cateva perle ale profului de laborator (Gheorghe Ionita):

• “Ruşii aveau un ogor de frecvenţe, al lor.”
• “Oh, televizorul Telefunken... era o poezie să vezi placa aceea construită!”
• “Informaţia de culoare este ca mirodenia la un sandviş.”
• “Voi sunteţi aluatul moale al Politehnicii, sunteţi, deci, în perioada de training, după care din aluat vor rezulta covrigi, cozonac, etc. După aceea se va împărţi caşcavalul.”
• “Apoi, semnalele acestea intră în nişte vopselarii si ies prin ecranu televizorului”

nota 10 (adica la examen)