There Will Be Blood

lent şi lung... are momentele lui, dar nu e genul meu de film...

dar performanţa lui Daniel Day-Lewis este într-adevăr de oscar... meritat...

nota 8.50

Eduard Khil – I Am Glad, Cause I’m Finally Returning Back Home

fabulos... de vreo două zile mă uit încontinuu la el şi râd ca prostu...

videoclipul e din 1976, iar tipul e un rus care a vrut să cânte şi el o melodie care să semene cu  ceva country american,  dar comunismul nu i-a dat voie să cânte versurile, aşa că a folosit “lalala“-uri :D

melodia ca melodia, dar expresiile feţei şi mişcările pe scenă sunt de o hilaritate perfectă, chiar psihopatică pe alocuri...

mi se par geniale intrarea lui în scenă (0:16), mersul de la (0:44), pirueta de la (1:26) cu finalitatea de bass de la (1:31) şi datul absolut fabulos din cap de la (2:05)... ca să nu mai zic că a făcut cel mai prost playback posibil :D

omul e deja vedetă în rusia, iată un interviu recent cu el... spre final cântă şi un pic din melodie :D

iar dacă nu era de ajuns pentru câteva minute bune de râs, iată şi altă variantă, de data asta live, în care e chiar şi mai nebun:

în ce hal poate să urle RAAARAARARAA RAAA RA RA... :D:D:D

cum zicea un comment la filmuleţ pe youtube: “It’s the awakening of Jesus” :D

cum bah să faci aşa ceva ?

aproape în fiecare zi scriu pe aicea despre câţi proşti, cretini, hoţi (şi câini vagabonzi) există în ţara asta minunată, şi cu toate astea continui să fiu uimit zilnic de prostia şi hoţia care mă fute la creier...

iete poza de mai sus... se organizează şi la noi ditamai festivalul de metale grele care se întinde pe trei zile şi aduce zeci de trupe minunate la romanica, şi după aia te uiţi ca prostu la poza aia şi nu mai înţelegi cine te-a futut în cur de nu mai poţi să stai jos... cum să faci normal circle-ul în halul ăla ? trebuie să fii sub orice limită de prost şi chiar să te doară fix în pulă de toţi ăia care muncesc pe rupte să ia un bilet acolo... cum să faci normal circle-ul subţire şi lung cât o pulă şi să pui toată lumea să se uite la scenă dampulea, din pula pulii în lungul pulii...

şi după ce că au făcut cercul pulă, au mai pus şi scena oblic ca să ştie o treabă... parcă în ambiţie...

of doamne (dacă ai exista) cum poţi să mai laşi cretinii ăştia să umble liberi prin ţară ?

pe mine nu mă doare, că eu am bilet la golden (of course), dar nu oricine are 5 milioane jumate să-i dea pe un weekend de metale grele (şi foarte grele)... mă uitam la nebunia care a fost prin alte ţări săptămânile astea (vedeţi pe blogul domnişoarei Lenore poze din Polonia, Cehia şi Elveţia) şi mă gândesc ce căcat praf o să iasă la noi... mi-e scâââârbă...

hai cu un promo: :)

Slayer – Raining Blood

cel mai dement riff din câte există :D

—

pentru ascultătorii de dolănescu... în weekend-ul care vine, se strâng aicişa la doi paşi următoarele formaţii vocal-instrumentale: Metallica, Rammstein, Slayer, Megadeth, Manowar, Accept, Paradise Lost, Orphaned Land, Anathema, Volbeat, Anthrax... sigur mai vin câteva şi le-am uitat şi mi-e lene să mă uit pe poster, poate şi ceva românesc pe acolo... o să fie fabulos...

până aici... gata... eu unul nu mai suport...

ieri am fost invitat acasă la un coleg de serviciu să ne strângem mai mulţi şi să facem o noapte albă, să jucăm ceva board games, să bem... was nice... el stă în drumul taberei... m-am suit pe bicicletă şi am fugit spre el...

am luat-o în sus pe şincai, viilor, progresului, 13 septembrie, drumul taberei... la dus am fost constant lătrat pasiv, probabil era prea cald să se şi mişte javrele...

a doua zi dimineaţă am plecat de la el pe la 6... drumul până acasă a fost un coşmar...

îmi stătea inima în loc la fiecare colţ de stradă şi intersecţie... cred că s-au luat de mine cel puţin 100 de câini numai până la şincai... nu a fost nimic foarte grav că aveam viteză şi ei se plictiseau repede, da oricum aveam încontinuu starea aia de nelinişte că oricând poate să sară o jigodie pe mine...

nenorocirea s-a petrecut aproape de blocul meu, când mai aveam vreo 100 de metri de mers până la scara mea... mergeam încet, în linişte... dintr-o dată văd în faţa mea, în mijlocul străzii, în picioare şi complet treji 12 (DOISPREZECE [DOUĂSPREZECE {TWELVE}]) JAVRE DE CÂINI VAGABONZI... 12 !!! e inutil să mai zic că în secunda în care m-au văzut a început al treilea război mondial şi o suită de decibeli demnă de cartea recordurilor.... ăştia erau cam la 10 metri de mine când m-au văzut... brusc a început să-mi bată inima de parcă am văzut moartea în faţa ochilor, am reuşit cumva să mă întorc foarte repede din drum şi am început să pedalez cum n-am pedalat niciodată... mergeam în picioare pe pedale, şi toată haita mă ajungea din urmă, am lovit un bot de câine cu adidasul, am început să urlu “AAAAARRRRRRGHH” cât am putut de tare şi am pedalat şi mai tare... am avut mare noroc că strada era lungă şi n-a venit nici o maşină din faţă că fix în ea mă izbeam... toată cursa asta a durat cam 10 secunde, într-un final am reuşit să pedalez mai repede decât ei şi au renunţat la hot pursuit...

a fost absolut oribil... eram nedormit, băusem o grămadă, era frig şi mersesem deja 40 de minute cu frica în sânge din drumul taberei până în tineretului... după sprintul ăla am ieşit de pe străduţe şi m-am oprit pe o bancă de pe bulevard să-mi trag sufletul... de abia respiram, inima bătea să iasă din piept, aveam câte o băşică pe fiecare mână, nu-mi mai simţeam picioarele şi eram stropit de sus până jos cu noroi... mi-a luat cam 10 minute să mă liniştesc...

după asta a trebuit să ocolesc tot cartierul ca să intru pe strada mea din direcţia cealaltă, sperând că restul de câini n-or mai fi aşa în alertă... nu m-am mai suit pe bicicletă, am mers pe lângă ea... că doar de aia am plecat cu ea, să o car pe lângă mine...

—

m-am săturat ca orice ieşire cu bicicleta să fie o chestie pe viaţă şi pe moarte...

m-am săturat să ocolesc tot cartierul ca să pot să intru în scara blocului meu...

m-am săturat să-mi fie frică să merg prin campusul facultăţii (acolo sunt pe puţin 100 de câini care stau numai în haită... iar poza de mai sus este de la intrarea principală din facultate şi cămin)...

mă săturasem să plecăm de la muncă din pipera numai câte 2-3 oameni ca să avem şanse să ajungem întregi acasă (situaţia actuală de acolo e chiar mai gravă acum, sub marele pod inaugurat anul trecut există deja 3 generaţii de javre... vreo 10 câini bătrâni, 10 câini fătaţi anul trecut şi încă vreo 3 cutii pline cu pui)...

m-am săturat să dorm cu geamurile închise din cauza lătratului încontinuu...

m-am săturat să merg numai prin(tre) căcat de câine...

—

oraşul este locuit de câini, iar noi suntem nişte oaspeţi care umblăm pe unde ne lasă ei...

îi înţeleg şi pe cei care se bat cu curu în pământ că hai să iubim animalele şi pula mea, dar nu se mai poate... dacă crezi că există vreo modalitate să iei de pe străzi şi să salvezi cele câteva sute de mii de jigodii din bucureşti trebuie să fii cretin...

—

deci eu m-am săturat... mă săturasem de mult timp dar după experienţa traumatizantă de ieri nu mai rezist deloc...

s-a încercat castrarea, a fost la fel de eficientă ca un ştergător de parbriz făcut dintr-un pieptăne... nu mai are rost să se încerce iar asta... strângerea câinilor în cuşti şi adoptarea este o cretinătate dincolo de limite, pentru că cei care-i vor adopta o să-i arunce din nou pe stradă după câteva zile sau săptămâni...

soluţia (cu toate că este hitleristică) este să-i omorâm... îmi pare rău pentru muierile plângăcioase care vor fi traumatizare de asta dar trebuie omorâţi toţi... nu putem lăsa nici unul în urmă pentru că în câţiva ani se ajunge la fel... cancerul trebuie eliminat dintr-o dată tot nu ?

voi mai aştepta un pic să văd ce se mai întâmplă cu legea aia care zicea ce-am zis eu mai sus... dacă nu se întâmplă nimic, eu personal garantez că până în 2012 cartierul tineretului va fi curăţit de toţi câinii vagabonzi... vor rămâne doar cadavrele... şi îmi bag pula în legile lor şi a poliţiei animalelor, eu sunt prea inteligent ca să n-o fac ultra stealth, ei sunt prea proşti ca să-şi dea seama ce s-a întâmplat iar acest post nu poate fi folosit ca mărturie juridică...

—

orice cretini sau nu (inclusiv cei mai buni prieteni ai mei) care se simt scârbiţi de pornirile mele de animal hitlerist de mai sus, sunt invitaţi la mine acasă să bem un whisky ceva, dar obligatoriu să veniţi ori cu bicicleta, ori pe tocuri, ori cu un pateu cald în mână, şi neapărat să fie într-o dimineaţă... şi dacă reuşiţi să ajungeţi până la mine şi să o faceţi fără să vi se pară că tocmai ce aţi filmat Crank 3, mai vorbim...

—

“la mine la sat câinii sunt legaţi şi pietrele slobode, la oraş câinii sunt slobozi şi pietrele legate“

Ali G Indahouse

unul din primele filme care se ardeau pe cd-uri când eram în primul an de liceu...

“restecp“...

ţin minte cu câtă poftă m-am uitat la el atunci... era primul film absurd, cretin, stupid şi hilar pe care îl văzusem până atunci şi am râs cu lacrimi la el... chiar şi acum filmul este cu o clasă peste restul prostiilor de gen care au mai apărut (marea lor majoritate cu negrii)...

“me julie bitch“...

tot atuncea am văzut-o prima dată pe Rhona Mitra, una din femeile mele preferate :)

ia de colea creţule, mai ţii minte ce ne căcam pe noi de râs în liceu pe melodia asta:

Third World – Reggae Ambassador

“me was trying to save time“...

bineînţeles, filmul este cât de cretin se poate, dar mă amuză teribil...

“i did not suck off a horse... i was... hunting... and i slipped and landed near a horse’s end and it happened to be mating season so it’s phallus was arroused“

plus că are valoare sentimentală :D

“we’re his experts“...

nota 8.99