a dat spiritul naţionalist rău de tot în mine :D

cu Oana şi Matei
(de la Miluţă)

so... Highlight Kenosis în club 100 Crossroads, joi seara...

nu ascultasem nimic de la ei până joi dimineaţa şi nici măcar nu auzisem de ei până acum câteva zile (bine, nici ei nu prea au auzit de ei, că a fost primul concert într-o nouă formulă, cu un bassist şi un toboşar nou)...

istoria citită pe site-ul lor e destul de interesantă şi amuzantă, mai ales partea în care Oana povesteşte cum a ajuns să cânte într-o trupă rock, fiind descoperită într-un bar de karaoke... alt lucru interesant e că Matei (un nume absolut predestinat) e student la teologie (de aici şi numele formaţiei mai mult ca sigur)... asta mai rar am auzit într-o trupă de metal... plus că acum are două motive să se îmbrace în negru şi să-şi lase barbă... :)

albumul nu sună rău deloc (masterizat în suedia, calitatea audio este excepţională pentru un album românesc), dar metalul progresiv nu prea este genul meu... în afară de Dream Theater (ale căror influenţe se simt bine în albumul Highlight Kenosis), Kamelot sau Ayreon nu ştiu dacă pot să-mi zic că-mi place o altă formaţie de progresiv... şi nici măcar de la Dream Theater sau Ayreon nu-mi plac toate melodiile... doar Kamelot îmi plac mult de tot, dar ei îmbină metalul progresiv cu mult mai multe chestii care îmi plac :D

am remarcat câteva melodii sau bucăţi de melodii care mi-au plăcut destul de mult, cum ar fi: riff-urile de pe Empty Dreams sau A Drop Of You, părţile cu pian de la început de pe It Wasn’t Love,  părţile spaţiale şi solo-ul din Glowing (şi vocea care îmi seamănă un pic cu Sandra Nasić) şi Thank You For Leaving Me care seamănă foarte mult cu ceva cântat de The Gathering... melodia mea preferată de pe album este Flying Machine, care printre altele are şi un solo de chitară superb...

Highlight Kenosis – Flying Machine

să revenim la concertul propriu-zis... înaintea lor au urcat pe scenă Za’ Duff, de care iar n-am auzit până în seara aia şi care au cântat un fel de rock a la ZOB... mi-a atras atenţia o singură piesă pe care aş vrea s-o găsesc pe undeva pe net, cred că îi zice Mama... încă n-am găsit-o, dar o s-o mai caut că suna bine...

Highlight Kenosis au sunat bine, au cântat aproape toate piesele de pe unicul album pe care l-au scos până acum, un cover la o melodie pe care nu am recunoscut-o, o piesă cu Matei la voce şi au terminat cu o piesă nouă, care mie mi s-a părut magnifică... m-am uitat pe setlist şi am văzut că se numeşte To Die Is To Dare... de abia aştept noul album ca să ascult din nou piesa aia... chiar mi-a plăcut mult... la bis au cântat din nou Flying Machine, că merită...

pe primele două melodii microfonul Oanei a fost dat prea încet, aproape că nu se auzea vocea ei... asta s-a reglementat pe parcurs... Matei avea o chitară Ibanez cu 7 corzi, lucru destul de rar întâlnit la noi... ce nu mi-a plăcut a fost că au avut clapele şi pe alocuri o a doua chitară redate de pe laptop... trebuie neapărat să-şi găsească şi un clăpar pentru că oricine ascultă It Wasn’t Love îşi dă seama imediat că fără clape melodia piere... hai să zicem că a fost primul concert în noua formulă, dar pe viitor dacă nu aduc şi un clăpar pe scenă e urât din partea lor...

mi-a plăcut bassistul, care nu e nimeni altcineva decât Adi Sardi, fost bassist în trupa SEVEN... nu foarte multă lume a auzit de SEVEN, dar eu ascultat câteva melodii de la ei prin liceu şi nu sunau deloc rău... n-am înţeles de ce i-au pocit numele joi în concert, Matei strigându-l Adi Şerbănescu (ca pe vechiul bassist) şi Oana prezentându-l ca Adi Şerban... nu ştiu nici eu sigur dacă numele lui de familie e chiar Adi Sardi, dar sigur nu poate să fie şi Serbănescu şi Şerban... ntz ntz ntz...

so, un concert bun (poate data viitoare văd totuşi şi un clăpar pe scenă) care mă face să aştept cu poftă noul album... de abia aştept melodia aia... :D

o recomandare de la domnu’ Miluţă Flueraş... metal progresiv românesc... s-o vedem şi p-asta...