M-au intrebat mai multi oameni de ce scriu pe blog in limba romana, ca yahoo360 este un portal international, si ca m-as putea face inteles si in alte tari daca as scrie in engleza.

Nu sunt patriot, nu tin foarte mult la tara asta in care traim...dar...ador limba...este o diferenta enorma intre engleza si romana...engleza este mai mult un limbaj, o adunatura de expresii care se intreconecteaza si din care rezulta un text structurat, la obiect, concret...romana este o limba, poate exprima mult mai bine sentimentele, poate crea ambiguitate si asta e un lucru bun daca stii sa-l controlezi, poti sa spui aceeasi chestie folosind mult mai multe cuvinte...

Si nu in ultimul rand...nu trebuie sa folosesc atatea ’-uri...nu sunt in stare sa scriu don’t, can’t...imi ies numai don;t, can;t...

Singura chestie la engleza care imi place este ca are niste cuvinte care suna atat de frumos: “dream”, “darkness”, “night”, “fantasy”, si multe altele...si romana contraataca cu: “pleosc”, “fistichie”, “brontozaur”, “sternocleidomastoidian”.

“era pe cand nu l-am zarit, azi il vedem si nu e”

“it was when we didn’t see it, today we see it but it’s not” – cah

au bagat Rentz pe www.doizece.ro

Urasc drogurile...urasc tot ce e legat de ele, urasc filmele despre droguri...nu mi-a placut Trainspotting atat de mult ca altora, ba chiar mult mai putin...

Filmu asta a fost altceva...drogurile au fost doar un pretext ca acest om de geniu care este regizorul filmului 3.141592 sa poata puna pe ecran o maiestrie de idei...

Inceputul este relativ ok, nu este ceva spectaculos, mi-a placut faza cu televizorul...

Pe la mijloc m-a cam pierdut, devenise un film banal despre droguri...cah

Sfarsitul...sfarsitul este capodopera...poate pentru ca este atat de trist, poate datorita regizorului, poate din cauza actorilor...in mare parte datorita coloanei sonore...conform principiului superpozitiei ne rezulta ceva magnific...

Dupa parerea mea, un film cu adevarat bun este cel la care atunci cand se termina, cand apar credits-urile, nu esti in stare sa te misti, sa-l inchizi, sa faci orice gest...ramai cu pirvirea in ecran, chiar si dupa ce se termina tot, te uiti la ecranul negru si parca inca esti prins in film...requiem for a dream ofera asta... nota 9.25

in intuneric toti suntem la fel de frumosi

cuvintele anexate:
“...roşu pentru Roşu...
...floare pentru Floare...”
te-a găsit.